RO

Pensiunea Salt

Ocnele Mari

Atracțiituristice

Atracții și activități turistice

Localitatea Ocnele Mari este situată în partea central-estică a judeţului Vâlcea. În zonă se află şi Salina Ocnele Mari, care a făcut cunoscută localitatea. De asemenea, localitatea Ocnele Mari este amplasată la o altitudine de circa 225 de metri, şi dispune de o populaţie de aproximativ 3.500 de locuitori.

Ca vechime, localitatea este printre cele mai vechi din zona Olteniei, fiind folosită încă din antichitate pentru exploatarea sării. În ultima perioadă, staţiunea a beneficiat de un aflux mare de turişti, aceştia venind atât să se trateze, cât şi să beneficieze de un concediu relaxant. Având un potenţial turistic ridicat, atât prin resursele proprii, cât şi prin apropierea de municipiul Râmnicu Vâlcea, Ocnele Mare este adesea o destinaţie de weekend, uneori chiar şi de vacanţă, dispunând astfel şi de oferte de cazare numeroase. Posibilităţile de cazare sunt prezente în vilele şi pensiunile pitoreşti din această zonă.

Având un potenţial turistic ridicat, localitatea Ocnele Mari dispune şi de câteva obiective turistice de mare interes, printre care Salina Ocnele Mari, Lacul Doamnei, Drumul Sării sau Cula Domnească. De asemenea, se mai pot vizita ruinele bisericii Adormirea Maicii Domnului, Biserica Slătioarele şi Biserica fostului schit Titireciu. Salina este un obiectiv cautat nu doar pentru valoarea sa turistica, ci si pentru virtutile sale curative. In salina Ocnele Mari se pot inhala aerosoli salini- mijloc foarte eficient de tratament al diverselor afectiuni, in special respiratorii.

Nu în ultimul rând, în partea de sud-vest a localităţii se află situl arheologic aferent Castrului roman Buridava, acesta din urmă fiind construit după primul război dintre daci şi romani, care a avut loc între anii 101 şi 102.

Potenţialul turistic balnear

Apele minerale

Datorită apelelor clorosodice şi iodurate, secondate de nămolul sapropelic (formate deasupra masivului) ce reprezintă o sursă de sănătate prin proprietăţile lor terapeutice, pe la 1812, s-au deschis primele stabilimente de tratament folosind apa sărată dintr-o fostă gură de ocnă Balta Roşie adâncă de 120 m. Aceste ape în combinaţie cu nămolul sapropelic tratează reumatismul, afecţiunile ginecologice şi afecţiuni ale sistemului osos la copii. În prezent, staţiunea continuă să funcţionează în sezonul călduros.

Modalităţi de exploatare şi valorificare

Salina Ocnele Mari a fost de curând amenajată pentru vizitare, pentru turiștii care doresc să cunoască un loc deosebit. Zona de vizitare este amenajată la 225 de metri față de nivelul mării și se întinde pe o suprafață de 10.000 de metri pătrați. Parcul turistic al Salinei Ocnele Mari are o biserică, un muzeu, restaurant, magazine de suveniruri, baruri, un teren de fotbal, de baschet, de tenis, masă de biliard, locuri de joacă pentru copii.

Indicatii terapeutice- Salina Ocnele Mari

În salină sunt inhalaţi aerosoli salini prin care se tratează deverse afecţiuni, în special afecţiunile respiratorii. Aerosolii sunt micro-particule aflate în suspensie într-un mediu gazos. Aerosolii salini sunt inhalaţi în mod natural de către curant pe ambele căi, nazal şi pe gură. Aerosolii salini de dimensiuni cuprinse între 0,5-0,9 microni, se depun pe căile respiratorii superioare: cavitatea bucală, cavităţile nazale, faringe; iar cei de dimensiuni mici, cu mărimi cuprinse între 0,1-0,5 microni ajung în organele inferioare ale aparatului respirator: laringe, bronhii, bronhiole, alveole pulmonare. Prin absorţia de către aceste organe, aerosolii salini realizează acţiunile de dezinfecţie, fluidizare a mucoaselor, eliminarea toxinelor, refacerea elasticităţii membranelor celulelor, reducerea PH-ului pe ariile organelor de respiraţie, reducerea şi gruparea micro-organismelor iritante. Prin inhalarea aerosolilor, căile respiratorii sunt curăţate de focarele de infecţie, prezente atât la adulţi cât şi la copii, focare ce declanşează şi întreţin numeroase boli respiratorii (în majoritatea cazurilor recidivante, devenind cronice) şi prin a căror prezenţă, imunitatea organismului scade treptat. Sarea, prin natura sa, este o substanţă bactericidă care nu permite dezvoltarea culturilor microbiene, comportându-se ca un dezinfectant. Prin depunerea şi absorţia ionilor salini, la nivelul căilor respiratorii superioare şi inferioare, conjugate cu proprietatea puternic higroscopică, ia naştere efectul de diluţie a depunerilor de impurităţi sau materie străină corpului uman (inclusiv microorganismele) care provoacă boli şi disfunţii respiratorii, pornind de la simple răguşeli, bronşite şi chiar astm. Inspirarea de aerosoli salini este mai mult decât necesară, prin absorţia lor, acţionând în primul rând direct asupra mucusului. Acestea duc la lichefierea şi fluidizarea mucusului de pe căile respiratorii, realizând astfel extragerea materiilor străine dintre cilii şi din micro-cavităţile tractului respirator, determinând astfel uşurarea progresivă şi de lungă durată a respiraţiei. Persoanele din salină intră în contact prin intermediul pielii cu atmosfera încărcată cu aerosoli salini. Aceştia sunt absorbiţi la nivelul pielii expuse, în proporţii corespunzătoare absorţiei oxigenului, umidităţii şi desigur prin depunere/precipitare datorită umezelii şi diferenţei de temperatură a suprafeţei pielii faţă de atmosferă.

Afecţiunile care se pot trata în salină

  • Astm bronşic (infecţios, alergic, extrinsec, intrinsec, mixt)
  • Infecţii respiratorii (angine, faringite, traheo-bronşite, pneumonii, rinoadeuridite)
  • Bronşită astmatiformă
  • Bronşiectazie (fără hemoptizie)
  • Pneumoconioză
  • Traheobronşită cronică
  • Rinită cronică
  • Sinuzită maxilară/cronică
  • Bisinoză
  • Silicoză gr I si gr II
  • Polipoză faringiană
  • Amigdalită cronică
  • Insuficienţă respiratorie restrictivă
  • Emfizemul pulmonar
  • Diverse tipuri de alergii
  • Nevroză
  • Stare de oboseală cronică
  • Alergii

Deşi au trecut prin mai multe administraţii nu s-au făcut investiţii deosebite, decât unele amenajări şi reparaţii pentru a funcţiona în sezonul de vară, cum ar fi amenajarea plajei cu 120 cabine şi apariţia unui sat de vacanţă cu 98 de locuri. Cazarea în această staţiune se face şi la persoane particulare, care pun la dispoziţia turiştilor, condiţii decente.

Apele acestor băi au fost analizate în anul 1925 de Institutul de Chimie prin Facultatea de Ştiinţe Bucureşti, clasându-le printre apele minerale cele mai concentrate şi rivalizează cu reputatele băi similare din Hall, Salsburg, Hamburg, iar nămolul analizat în acelaşi an cu apele a reieşit că este nămol sapropelic cu veleităţi curative reumatismale.

În sezonul de vară se fac circa 20.000 de băi calde şi peste 50.000 băi reci.

După Revoluţia din decembrie 1989 s-a mărit numărul de cazare în camping-uri, s-a betonat locul de parcare auto şi s-a reamenajat noua plajă.

La Ocnele Mari a început construcţia unui hotel cu două corpuri:- unul cu parter mezanin şi patru etaje, celălalt cu parter mezanin şi trei etaje, în total 100 camere. Alături va fi instalată o piscină cu apă sărată şi baza de tratament, şi o piscină cu apă dulce,precu şi un restaurant cu 150 locuri şi o braserie.

Resurse turistice antropice

Alte obiective turistice în arealul staţiunii Ocnele Mari :

  • Rezervaţia arheologică „Buridava dacică – Ocniţa, Cosota”
  • Expoziţia arheologică cu obiecte de la Ocnele Mari, amenajată la Muzeul Judeţean Rm. Vâlcea
  • Muzeul Bisericii Trăistari
  • Lacul „Covoi” în Ocniţa
  • „Fagul Miului” Ocniţa- locul unde o poposit haiducul Miu
  • „Evantai” formaţiune geologică din tuf vulcanic
  • Lacul Doamnei

Monumentele istorice:

  • Aşezare din epoca dacică în localitatea Cosota
  • Aşezări din epoca neolitică, bronzului, dacică, română, în vatra localităţilor: Gura Suhaşului, Trăistari, Valea Gorunelului, Lunca, Ocniţa
  • Statuie comemorativă datată în 1920, sculptor G.Stmith în Ocnele Mari, în faţa Primăriei. Descriere - bronz, femeie cu steag şi stema Ţării Româneşti şi placa comemorativă a celor 200 eroi din Ocnele Mari căzuţi în primul război mondial
  • Casa Ghivercea, datată în sec. XVIII, casa de locuit, cu etaj şi prispă, tip cula. Proprietar Mateescu Laurenţiu
  • Cruce de piatră în curtea Bisericii Sf. Îngeri-Brad, datată în 1789
  • Cruce de piatră în curtea Bisericii Sf. Gheorghe Oc. Mari cu inscripţie chirilică datată în 1750
  • Biserica Sf. Gheorghe Domnesc datată în 1676, daţine evanghelie cu cruce filigram de argint şi o icoană îmbrăcată în argint
  • Biserica Adormirea Maicii Domnului datată în 1560
  • Biserica Sf. Ioan Borezătorul datată în 1793
  • Biserica Sf. Gheorghe şi Sf. Dumitru datată în 1674
  • Biserica Sf. Nicolae datată în 1586
  • Biserica Sf Ioan Gură de Aur datată în 1587

Reţeaua rutieră

Oraşul Ocnele Mari este situat pe drumul naţional 67, la 8 km Vest de mun. Rm Vâlcea, accesul fiind facilitat de şoseaua naţională. Turiştii care vin în staţiune folosesc ca mijloc de transport autobuzele ETA Vâlcea care circulă din oră în oră, pe traseul Nord-Rm. Vâlcea - Gară CFR Rm. Vâlcea – Troianu – Copăcelu - Ocnele Mari – Ocniţa - Slătioarele.

Din staţiune pleacă un drum asfaltat care străbate satul Slătioarele şi intră în DN 67 pe teritoriul comunei Buneşti după 7 km.

Reţeaua feroviară

Cea mai apropiată staţie CFR este la Rm. Vâlcea, legătura cu aceasta e făcută de autobuze locale de transport în comun şi de autocare moderne ale unei firme particulare de transport ce sosesc în Gara Rm. Vâlcea atât din capitală cât şi din alte oraşe ale ţării cum ar fi Cluj-Napoca şi Timişoara.

Propuneri pentru excursii de o zi

  • Vizitarea Municipiului Râmnicu Vâlcea și a împrejurimilor acestuia (Muzeul de artă Casa Simian, Muzeul de istorie al județului Vâlcea, Muzeul satului vâlcean din Bujoreni, Casa Memorială Anton Pann, Parcul Zăvoi, Grădina zoologică, Episcopia Râmnicului etc.)
  • Turul stațiunilor vâlcene (Olănești, Govora, Călimănești - Căciulata)
  • Ocnele Mari - Călimănești-Căciulata - Mănăstirea Cozia - Mănăstirea Turnu - Schitul Ostrov - ruinele castrului roman Arutela - Mănăstirea Stânișoara
  • Ocnele Mari - Râmnicu Vâlcea - Brezoi (Mănăstirea Cornetu) - Ciunget – Cheile Latoriței - Lacul Petrimanu - Lacul Galbenu - Lacul Vidra
  • Ocnele Mari - Călimănești - Voineasa – Barajul Brădișor - Lacul Galbenu - Obârșia Lotrului
  • Ocnele Mari - Costești (rezervația naturală Muzeul Trovanților) – Horezu (expozițiile cu vânzare de ceramică locală, Mănăstirea Hurezi) – Complexul Muzeal Etnografic Măldărești - Peștera Muierii (Baia de Fier)
  • Ocnele Mari - Costești - Mănăstirea Bistrița – Cheile Bistriței - Peștera Sfântului Grigorie Decapolitul (Peștera Liliecilor), cu cele două biserici rupestre: Ovidenie și Sfinții Arhangheli - Mănăstirea Arnota
  • Ocnele Mari - Mănăstirea Polovragi – Cheile Bistriței (cele mai înguste chei din România) - Peștera Polovragi - Cheile Oltețului
  • Ocnele Mari - Govora (Parcul Central, Mănăstirea Govora, Muzeul de arheologie și carte veche Gheorghe Petre) – Frâncești (Mănăstirea dintr-un Lemn, Mănăstirea Surpatele)
  • Ocnele Mari - Muereasca (Mănăstirea Frăsinei) - Băile Olănești (Parcul Central cu rezervația de nuferi, Bisericuța lui Horea din Albac) - Schitul Iezer - Schitul Pahomie - Schitul Pătrunsa